George Coșbuc în documentele junimei năsăudene

Coordonatori: Ioan Pintea, Adrian Onofreiu

ISBN: 978-606-94001-5-9. Format 20 x 21,5 cm, 140 pagini 120 g/m2. Metodă de legare: Broșare. Copertă 350 g/m2, laminată mat.

Asumat încă în răstimpul existențial al creației și apoi, de istoria și critica literară ca unul din poeții importanți de la cumpăna veacurilor XIX-XX, George Coșbuc a beneficiat de lucrări  restitutive,  analitice sau interpretative.
Perioada uceniciei în arta poetică a fost reliefată gradual, cronologic, de cei care s-au aplecat asupra ei. Exegeții operei coșbuciene au realizat introspecția asupra acesteia cu mijloacele specifice literaturii. Ei au creionat atmosfera în care a activat George Coșbuc la gimnaziul năsăudean și au reprodus, cu mijloace nu întotdeauna riguros științifice, creațiile coșbuciene.
De aceea, s-a indus opinia că șantierul literar în privința lui a fost închis – cu atât mai mult, datorită atitudinii și percepției actuale asupra operei poetului, ignorat în programa școlară – și nimic nu ar mai fi de adăugat.
Toate acestea au motivat imboldul lăuntric care a determinat realizarea  lucrării de față.
Esența ei se rezumă în a arăta, cu rigurozitatea științifică oferită de documentele societății „Virtus Romana Rediviva”, ce și cât a creat George Coșbuc în cei patru ani (1880-1884) de activitate ca membru al acesteia. De aceea, am extras din protocoalele societății „junimei studioase” de la gimnaziul năsăudean, acele puncte, care au consemnat, fie lectura unor „operate proprii” ale elevului George Coșbuc, fie, angajamentul analizei critice, de multe ori realizat, al unor membri, constituiți, de regulă, într-o „comisie cenzurătoare”. În acest peisaj al atelierului literar năsăudean este menționată și opinia conducătorului societății, profesorul-catechet Grigore Pletosu, din data de 14 decembrie 1880. Atitudinea acestuia de a „lăuda talentul autorului, recomandându-i numai diliginția” a fost hiperbolizată ulterior și autorul ei a dobândit statutul de primul critic literar al viitorului poet.
O dată expus parcursul coșbucian oficial în cardul societății, am căutat să arătăm și materializarea în realizări practice. În primul rând, am reprodus în copie – cu suport informatic –  forma originală a încercărilor poetice. Pentru a facilita lectura, alăturat fiecăreia, oferim și textul realizat potrivit normelor actuale de editare. Același procedeu l-am utilizat și în cazul statutelor societății. Un loc aparte am rezervat reproducerii siglei societății, semnăturii olografe a poetului și cererii de acordare a  stipendiului pentru continuarea studiilor universitare, ca „descendent de grănițer”, în linie paternă.
Întregirea universului coșbucian  cuprinde reproduceri din epocă, reprezentând imagini de ansamblul asupra „opidului năsăudean”, clădirea veche a gimnaziului – în care s-au desfășurat ședințele societății literare a elevilor – a unor instituții care au sprijinit financiar procesul de învățământ, poze ale elevului George Coșbuc, a profesorului Grigore Pletosu, vicarului și primului director gimnazial, Grigore Moisil, coperta protocolului societății literare a elevilor, „Virtus Romana Rediviva din perioada 1880-1890, toate cu explicațiile necesare. Fiecare document este individualizat prin trimiterea la sursa de origine. Ele se păstrează la Serviciul Județean Bistrița-Năsăud al Arhivelor Naționale, în fondurile arhivistice Virtus Romana Rediviva și Liceul „George Coșbuc” Năsăud.
Pentru a completa descrierea acestui univers, am reprodus ca prefață, textul lui Lucian Valea și ca postfață, cel semnat de Constantin Catalano.
Provocarea noastră este aceea de a oferi celor interesați o imagine bazată pe acribia științifică, a perioadei oficiale năsăudene din activitatea poetului George Coșbuc. Și, poate, de a trezi interesul pentru grafia deosebită a poetului, care să îndemne la lectură, un lucru atât de necesar astăzi.
Strădania concretizată în lucrarea de față nu se vrea nici o confruntare în registrul literar, nici o ignorare a realizărilor dedicate temei, ci o introspecțiune documentată științific în universul de debut al creației coșbuciene.
Prin efortul lor, editorii au căutat să-l readucă în actualitate – în moment aniversar –  pe George Coșbuc și să-l facă să „vorbească” cu mijloace specifice, grafia și conținutul poeziilor/textelor sale.

Adrian Onofreiu și Ioan Pintea